Sprijinirea bunăstării elevilor nu necesită întotdeauna schimbări majore în rutina școlară. Adesea, acțiunile mici și constante sunt cele care modelează experiențele zilnice ale tinerilor. O sală de clasă primitoare, o interacțiune semnificativă sau câteva minute de reflecție pot consolida încrederea, pot cultiva sentimentul de apartenență și pot spori disponibilitatea de a învăța.
Cercetările arată că elevii se dezvoltă armonios atunci când se simt conectați la profesorii lor, incluși în comunitatea școlară și încurajați să se implice în procesul de învățare (OCDE, 2021). Deși fiecare context educațional este diferit, există numeroase strategii simple pe care educatorii le pot integra în practica lor zilnică pentru a crea un mediu în care toți elevii să se poată dezvolta armonios.
Cultivarea sentimentului de apartenență
Sentimentul de a fi acceptat și apreciat la școală este strâns legat de bunăstarea emoțională a elevilor. Gesturile mici pot face o diferență semnificativă, în special pentru elevii care se pot simți anxioși, izolați sau nesiguri pe ei înșiși.
Profesorii pot contribui la cultivarea sentimentului de apartenență prin:
- salutarea călduroasă a elevilor la începutul fiecărei lecții;
- învățarea și folosirea numelor elevilor;
- încurajarea interacțiunilor respectuoase;
- recunoașterea punctelor forte și a contribuțiilor individuale.
Aceste obiceiuri simple îi ajută pe elevi să se simtă remarcați și respectați, creând o clasă în care se simt încurajați și în siguranță să participe, să pună întrebări și să ceară ajutor atunci când au nevoie.
Încurajarea participării și a exprimării elevilor
Elevii sunt mai implicați atunci când simt că opiniile lor contează. Oferindu-le ocazii de a contribui la discuțiile din clasă, de a împărtăși idei sau de a lua mici decizii legate de învățarea lor, se încurajează responsabilitatea și motivația.
Participarea nu înseamnă întotdeauna să vorbești în fața întregii clase. Activitățile de reflecție, feedback-ul anonim, discuțiile în perechi sau sarcinile colaborative permit elevilor cu stiluri de comunicare diferite să se exprime în moduri în care se simt confortabil.
Crearea unui spațiu în care elevii să-și exprime opiniile ajută la consolidarea încrederii, subliniind în același timp faptul că fiecare elev are ceva valoros de oferit.
Accentul pe progres
Elevii își amintesc adesea feedback-ul pozitiv mult timp după ce au uitat lecțiile individuale. Recunoașterea efortului, a perseverenței, a creativității sau a progresului poate consolida încrederea și îi poate încuraja pe tineri să continue să încerce, chiar și atunci când învățarea pare dificilă.
Feedback-ul constructiv este cel mai eficient atunci când recunoaște progresul și oferă îndrumări practice pentru îmbunătățire. Această abordare susține dezvoltarea unei mentalități de creștere, ajutându-i pe elevi să înțeleagă că abilitățile se dezvoltă prin practică și perseverență, și nu sunt fixe (Dweck, 2006).
Sărbătorirea progresului le reamintește, de asemenea, tinerilor că succesul se măsoară în multe moduri diferite, nu doar prin note.
Includeți reflecția în procesul de învățare de zi cu zi
Dedicarea câtorva minute pentru reflecție îi poate ajuta pe elevi să devină mai conștienți de procesul lor de învățare, de emoțiile lor și de realizările personale. Reflecția promovează conștiința de sine și le oferă tinerilor ocazia de a recunoaște ce funcționează bine și în ce domenii ar putea avea nevoie de sprijin suplimentar.
Printre activitățile simple se pot număra:
- să scrie un lucru pe care l-au învățat;
- să identifice ceva ce le-a părut dificil;
- să-și stabilească un obiectiv mic pentru următoarea lecție;
- să împărtășească o experiență pozitivă din ziua respectivă.
Aceste activități necesită foarte puțin timp, dar îi motivează pe elevi să devină participanți activi la propriul proces de învățare.
Consolidarea relațiilor pozitive
Relațiile de sprijin stau la baza bunăstării elevilor. Școlile pot încuraja interacțiunea sănătoasă între colegi prin crearea de oportunități de cooperare, responsabilitate comună și comunicare respectuoasă.
Activitățile de grup, mentoratul între colegi și proiectele colaborative îi ajută pe tineri să-și dezvolte empatia, abilitățile de ascultare și încrederea în colaborarea cu ceilalți. În același timp, profesorii joacă un rol important, oferind un model de comunicare plină de considerație și creând un mediu de învățare în care greșelile sunt privite ca oportunități de învățare, mai degrabă decât motive de jenă.
Atunci când elevii se simt în siguranță din punct de vedere emoțional, sunt mai dispuși să se implice în procesul de învățare și să se susțină reciproc.
Să integrăm bunăstarea în viața școlară de zi cu zi
Promovarea bunăstării nu ar trebui să se limiteze la evenimente speciale sau zile de sensibilizare. Dimpotrivă, aceasta poate deveni parte integrantă a culturii școlare de zi cu zi prin mesaje și rutine consecvente.
Instituțiile de învățământ pot promova obiceiuri sănătoase de studiu înaintea evaluărilor, pot reaminti elevilor de sursele de sprijin disponibile, pot include scurte pauze de mișcare sau de mindfulness în timpul orelor mai lungi sau pot celebra gesturile de bunătate și cooperare alături de realizările academice.
Aceste practici simple ajută la normalizarea discuțiilor despre bunăstare, subliniind în același timp că sănătatea emoțională este o componentă importantă a succesului general la școală.
Acțiuni mici, impact de durată
Nu există o singură strategie pentru promovarea bunăstării elevilor. În schimb, experiențele școlare pozitive se construiesc prin numeroase interacțiuni cotidiene care îi ajută pe elevi să se simtă integrați, capabili și susținuți.
Prin crearea unor săli de clasă primitoare, promovarea participării, recunoașterea progresului și cultivarea relațiilor pozitive, educatorii pot face o diferență semnificativă fără a-și mări în mod semnificativ volumul de muncă. În timp, aceste mici acțiuni contribuie la crearea unei culturi școlare în care bunăstarea este integrată în viața de zi cu zi, permițând tinerilor să-și dezvolte încrederea și reziliența de care au nevoie atât în sala de clasă, cât și în afara acesteia.
Referințe
Dweck, C. S. (2006). Mindset: The New Psychology of Success. New York: Random House.
OECD. (2021). Beyond Academic Learning: First Results from the Survey of Social and Emotional Skills. Paris: OECD Publishing.
UNESCO. (2024). Happy Schools: A Framework for Learner Well-being. Paris: UNESCO.
World Health Organization (WHO). (2021). WHO Guideline on School Health Services. Geneva: World Health Organization.
