În fiecare zi, elevii intră în săli de clasă purtând mult mai mult decât ghiozdanele lor de școală. Ele aduc griji, speranțe, anxietăți și emoții care nu dispar pur și simplu când începe o lecție. De fapt, felul în care se simt influențează modul în care și dacă învață cu adevărat.
Proiectul SafeBot se bazează pe convingerea că școlile ar trebui să fie spații sigure pentru toată lumea și că educația emoțională nu este o activitate izolată, ci o parte integrantă a culturii școlii. Înțelegerea rolului profesorului în starea de bine a elevilor și acțiunea în consecință este esența proiectului.
Ce înțelegem prin starea de bine la școală?
Starea de bine nu înseamnă pur și simplu absența stresului sau a bolii. Conform Spațiului European al Educației (2026), starea de bine la școală înseamnă implicarea activă și semnificativă în activități academice și sociale, un sentiment pozitiv de identitate, sentimentul de siguranță, apreciat și respectat și experimentarea unui sentiment de apartenență față de clasa și comunitatea școlară. Este o stare dinamică în care elevii pot să-și realizeze potențialul, să-și dezvolte capacitățile și să facă față provocărilor cotidiene ale învățării și creșterii. Este multidimensională (emoțională, socială, fizică și cognitivă) și fluctuează zilnic în funcție de faptul dacă nevoile psihologice fundamentale ale elevilor sunt satisfăcute (Zheng, 2022).
Profesorul ca actor cheie
Uneori se presupune că performanța academică și sănătatea emoțională sunt preocupări separate. Cercetările ne spun constant altceva. Comportamentul interpersonal al profesorilor (modul în care se raportează la elevi, cum comunică, cum răspund la emoții) are o influență directă asupra motivației, implicării și bunăstării elevilor (Zheng, 2022). Elevii care se simt îngrijiți de profesori sunt mai predispuși să-și asume riscuri în procesul de învățare, să dezvolte reziliență în fața dificultăților și să mențină atitudini pozitive față de școală.
Această relație se bazează pe o teorie psihologică bine consacrată. Teoria atașamentului subliniază importanța relațiilor sigure și de încredere ca bază pentru învățare: atunci când relația profesor-elev este caracterizată prin căldură, deschidere și conflicte reduse, elevii dobândesc o ancoră psihologică care le susține dezvoltarea în domeniile cognitive, sociale și emoționale. Teoria autodeterminării adaugă un alt strat, identificând trei nevoi fundamentale pe care profesorii le pot ajuta să le satisfacă:
- înrudirea (sentimentul de conectare cu ceilalți),
- competență (să te simți capabil),
- și autonomie (sentimentul de agenție).
Educatorii care își proiectează sălile de clasă în jurul acestor nevoi nu îmbunătățesc doar rezultatele academice; ei construiesc activ starea de bine (Zheng, 2022). Schmitz (2024) confirmă că comportamentele specifice ale profesorilor și abordările pedagogice corelează cu starea de bine a elevilor, inclusiv predarea care susține nevoile, relațiile pozitive profesor-elev și o cultură a clasei orientată spre creștere. Este important de menționat că percepția proprie a elevilor asupra predării, nu auto-raportările profesorilor, prezice cel mai puternic rezultatele privind starea de bine a elevilor, o constatare care subliniază cât de mult contează experiența trăită din clasă.
Ce pot face profesorii: de la teorie la practică
A ști că profesorii contează este doar începutul. Întrebarea mai presantă este: ce pot face de fapt profesorii, zi de zi, pentru a face o diferență?
Construiește relații autentice. Încrederea se construiește prin consecvență, ascultare activă și interes autentic pentru viața elevilor. Căldura și deschiderea în relația profesor-elev sunt calitățile cele mai strâns legate de bunăstarea elevilor (Zheng, 2022).
Creează medii sigure și previzibile. Rutine clare și o cultură în care greșelile sunt tratate ca oportunități de învățare reduc anxietatea și eliberează resurse cognitive și emoționale. Profesorii care sprijină elevii în greșeli contribuie semnificativ la bunăstarea lor (Schmitz, 2024).
Integrează verificări emoționale. Momente scurte zilnice, indicatori de dispoziție, provocări de reflecție, întrebări deschise, normalizarea conștientizării emoționale și ajutor la identificarea elevilor care au nevoie de sprijin. Chiar și o verificare de unu până la trei minute poate schimba tonul emoțional al întregii clase (Euneos, 2026).
Împletește învățarea socio-emoțională între domenii. Empatia, comunicarea și rezolvarea conflictelor pot fi dezvoltate în cadrul unei discuții literare sau a unui proiect de grup; nu doar în lecții dedicate (Euneos, 2026).
Modelează starea de bine. Starea de bine a profesorului și a elevilor este profund legată. Educatorii care gestionează stresul deschis și stabilesc limite sănătoase îi învață pe elevi cum să reacționeze atunci când se confruntă cu dificultăți (Euneos, 2026).
Dimensiunea Întregii Școli
Profesorii nu acționează izolat. Spațiul European pentru Educație subliniază că starea de bine la școală este susținută cel mai eficient printr-o abordare la nivelul întregii școli, una care coordonează eforturile între profesori de toate materiile, conducerea școlii, elevi, familii și profesioniști externi. Când starea de bine este integrată în cultura școlii, în loc să fie delegată unui singur consilier sau unei singure lecții, efectele sale devin sustenabile și sistemice (Well-being at school, 2026).
Aceasta este exact abordarea pe care o adoptă SafeBot. Proiectul nostru urmărește să echipeze educatorii cu metodologii inovatoare și incluzive pentru educația emoțională, să creeze medii de învățare sigure și susținătoare și să asigure că toți elevii, indiferent de background sau nevoie, au acces egal la sprijinul emoțional pe care îl merită. De asemenea, îi ajutăm pe tineri să evalueze critic informațiile despre sănătatea mintală găsite online, dezvoltând abilitățile necesare pentru a distinge ce este util de ceea ce este dăunător.
Referințe
Euneos. (2026, April 1). How can teachers promote well-being in the classroom? https://www.euneoscourses.eu/how-can-teachers-promote-well-being-in-the-classroom/
Schmitz, B. (2024). What teachers can do to enhance students’ well-being: Discussion. Learning and Instruction, 94, 101980. https://doi.org/10.1016/j.learninstruc.2024.101980
Well-being at school. (2026, January 27). European Education Area. https://education.ec.europa.eu/education-levels/school-education/well-being-at-school
Zheng, F. (2022). Fostering students’ well-being: The mediating role of teacher interpersonal behavior and student-teacher relationships. Frontiers in Psychology, 12, 796728. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2021.796728
